Mi s-a acordat incredere si nu mi s-a pretins decat calitate (Liviu Nicolaescu)

Mă numesc Liviu Nicolaescu şi am absolvit Facultatea de Matematică a Universităţii “Al. I. Cuza” în 1987. Actualmente sunt Associate Professor la Universitatea Notre Dame din Indiana, SUA. Specialitatea mea este geometrie şi analiză globală.

Am amintiri plăcute din timpul facultăţii şi le voi fi mereu recunoscătoru profesorilor mei care, chiar şi în acei ani vitregi, nu şi-au trădat profesia de dascăli şi s-au străduit din răsputeri să pregătească noile generaţii de matematicieni. Multe din vorbele dascălilor mei au rămas cu mine şi le împărtăşesc acum studenţilor mei cu convingerea că vor avea aceeaşi rezonanţă ca şi pentru mine.

Mi s-a acordat încredere şi nu mi s-a pretins decât calitate. Uşile Seminarului Matematic “Al. Myller”, o remarcabilă oază de cultură, mi-au fost deschise chiar încă de pe vremea când eram elev la liceu şi întotdeauna am fost tratat cu prietenie, ca un tânăr coleg.

Aş dori să menţionez profesorii Viorel Barbu şi Ştefan Frunză care au avut o influenţă profundă asupra dezvoltării mele ca matematician. Cursurile Profesorului Frunză au fost, probabil, printre cele mai intuitive şi mai plastice cursuri pe care am avut şansa să le urmez în cariera mea. Comparând cu diferitele locuri din lume pe unde m-au dus vânturile vieţii, pot spune, fără ezitare, că seminarul de ecuaţii al domnului Barbu la care am fost un participant activ mai bine de cinci ani este comparabil cu cele mai bune seminarii la care am avut ocazia să particip. Cartea de analiză funcţională pe care Dumnealui mi-a spus că neapărat trebuie să o citesc dacă vreau să particip la seminarul dânsului a avut un impact deosebit asupra mea, încât acum îi oblig pe toţi doctoranzii mei să o citească.

În 1988 am avut ocazia să mă înscriu la un doctorat în Iaşi sub conducerea Profesorului Barbu. Doctoratele pe vremea comunistă erau foarte ciudat organizate, dar Profesorul Barbu a avut înţelegerea şi înţelepciunea să mă lase să-mi găsesc singur calea spre matematică. În loc să-mi impună un subiect de la minister, aşa cum cereau regulile, m-a lăsat să sugerez eu unul. Am apreciat acest lucru pentru că, numai în felul acesta, poţi face cercetare nestingherit de oprelişti birocratice.

Nu am apucat să termin teza în România pentru că am plecat la un doctorat în SUA pe o temă în care nu se găseau experţi în România. Pregătirea la doctoratul din România a fost, însă, crucială, pentru că tehnicile învăţate au fost exact ceea ce îmi trebuia şi mi-au permis să termin teza în SUA relativ repede.

Liviu Nicolaescu

Membru ALUMNI Cuza